Motivația pentru scrierea și publicarea acestei lucrări i-a fost oferită autorului de un paragraf, aflat la sfârșitul volumului B al studiului despre patriarhii ecumenici după căderea cetății, de Sardeon Germanos, având următorul conținut:
„După retragerea de pe tron a lui Kiril al VII-lea, alegerea patriarhilor din Constantinopol se realiza pe baza regulamentelor naționale aplicate atunci. Rezervându-ne ca într-o lucrare separată, complementară părții a II-a a studiului nostru prezent, să discutăm pe larg despre noul sistem și modul de alegere a patriarhilor introdus și aplicat de Ioachim al II-lea în Biserica din Constantinopol, împreună cu publicarea documentelor relevante, conform metodei noastre de până acum, pentru moment ne limităm la o simplă mențiune...”.
Sardeon Germanos oferă aici câteva date biografice succinte, iluminând în special informațiile legate de alegere, deces, demitere și demisia patriarhilor ecumenici, prezentând totodată și documentele aferente fiecărui patriarh.
[...] (din prefața cărții)