Pe baza acestor date istorice și nu pe teorii și percepții preconcepute, am încercat, la fel ca în volumele anterioare, să fac o analiză a evenimentelor din istoria modernă a Greciei și a structurilor societății sale, să povestesc sistematic perioada lui Kapodistrias, să clarific, cât am putut, aspectele încă obscure ale acesteia și să îndepărtez diversele contradicții care apar în caracterul său și în opera sa, contradicții care au stârnit curiozitatea multora și care se observă mai mult sau mai puțin la orice om în diferite momente ale vieții sale.

Așadar, lucrarea mea din acest volum, la fel ca în cele anterioare, vizează simultan două scopuri: cercetarea și sinteza. Urmând principiile mele cunoscute pentru lărgirea cadrului "istoricului devenirii" și al teatrului uman, intenționez nu doar să descopăr cauza și efectul, ci și să aprofuidez studiul mediului natural, economic și social, în special în analiza fenomenelor sociale, a jafurilor, pirateriei, luptei și conflictelor dintre indivizi și clase, psihologia liderilor militari și politici, precum și a maselor care îi urmează într-o perioadă de bătălii, ultimei degradări, dar și de anxietate pentru supraviețuire după instaurarea păcii, pentru reconstrucția țării și, în general, pentru progresul și bunăstarea poporului grec.

În general, eforturile mele au vizat o reproducere cât mai completă și integrată a vieții umane (și nu a unei părți din aceasta), așa cum are datoria să o facă istoricul care se angajează într-o asemenea sinteză, în ciuda diverselor teorii care apar din când în când și care supraestimează un factor sau altul sau fragmentează cercetarea istorică într-o rețea de informații dezorganizată, așa cum este reprezentată recent de susținătorii Școlii Noi de Istorie, așa-numitul curent Cantitativ, inspirat de progresele tehnologiei moderne și de aportul calculatoarelor. Cu toate acestea, este necesar un combinarea caracteristicilor elementelor din Școala Veche și cea Nouă, așa cum a început să se observe.