Continuând cu propriile mele forțe efortul pe care l-am asumat în urmă cu aproape patru decenii și analizând în spațiul de lucru, al singurătății și al colecției, elementele comportamentului grecilor moderni și structura societății lor, predau acum publicului volumul al V-lea al "Istoriei Modernității Grecești", care tratează anii 1813 până în 1822 ai Revoluției Grecești.

Această perioadă a fost studiată mai mult decât oricare alta în istoria grecească modernă, fără a fi însă reconstituită o lucrare sintetică demnă de semnificația ei, cu prezența caldă a oamenilor săi, principalul obiect al Istoriei. Absența lor este semnul distinctiv al majorității lucrărilor istorice și al superficialității cu care acestea sunt scrise.

Cu timpul Revoluției am început să mă ocup încă din primele sale anii ai carierei mele științifice, investigând în monografii speciale teme sociale fundamentale ale acelor vremuri, cum ar fi, de exemplu, miile de refugiați, prizonierii, structura societății, psihologia poporului revoltat, tacticile trupelor.

În noul volum al "Istoriei Modernității Grecești", valorificând concluziile lucrărilor mele de atunci, precum și căutările și notițele mele ulterioare, în principal, încerc să ofer o imagine actualizată și cuprinzătoare a epopeii poporului grec cât mai complet posibil, cu o tendință sistematică de a pătrunde în psihologia indivizilor și a maselor.

Scopul este să izolez cât mai mult posibil elementul subiectiv și să las Istoria însăși să vorbească de la sine. [...] (din prefata autorului)