Din cele mai vechi stadii ale istoriei umane, spațiul geografic restrâns al Balcanilor a fost scena unor conflicte violente, tulburări violente și instabilitate.

În centrul tuturor acestor condiții, în perioada secolului XX, s-a aflat o entitate statală care nu a mai avut asemănare în trecutul recent al Europei; statul multinațional al Iugoslaviei. Stabilitatea sa inepuizabilă în numele idealului comunist, menținută de Mareșalul Iosif Broz Tito prin principiul egalității naționale, s-a prăbușit la începutul anilor '90, când naționalismul extrem a apărut cu putere pe scena politică a țării.

Marile aspirații ale popoarelor slave din care era format constructul iugoslav, împreună cu interesele forțelor străine, au provocat o explozie a „pasiunilor civile”, care aveau să dureze aproximativ un deceniu și să rămână în istorie ca „Războaiele Iugoslave”.

În lucrarea de față, „Iugoslavia 1991-2001 / Mlaștina sângeroasă a puterii balcanice”, se face o scurtă retrospectivă istorică asupra aspectelor politico-militare ale acestor conflicte mortale, care au dus inevitabil la schimbarea hărții Balcanilor, lăsând totuși probleme de o importanță majoră fără soluții esențiale (Divizarea Bosniei și Herțegovinei, Kosovo, denumirea Republicii Macedoniei de Nord).

Hărálambos Evth. Talantis. Amfissa, 2018