Prin Doctrine Truman, S.U.A. au înlocuit Marea Britanie în acordarea de ajutoare economice și militare guvernelor grecești, pentru a câștiga războiul civil. Acestea s-au confruntat cu instabilitatea politică și economică lăsată în urmă de ocupație și de prima perioadă postbelică.

Misiunile economice americane au direcționat direct politica economică din Grecia între 1947 și 1953. Au aplicat o politică economică strictă, au echilibrat bugetul și au restricționat oferta de bani. Au impus taxe asupra celor mai bogați și au redus salariile. Prin aceste măsuri, au controlat complet inflația. Deși au recunoscut necesitatea industrializării, totuși au oferit foarte puține resurse în acest scop. Planul Marshall s-a limitat doar la sectorul energetic și la reconstrucția industriei tradiționale.

În paralel, sub controlul Corpului de Ingineri al SUA, o parte din infrastructura distrusă a fost restaurată. Recuperarea producției industriale și agricole a fost impresionantă pe durata războiului civil. În schimb, economia grecească a intrat în recesiune după încheierea războiului civil. Atunci, S.U.A. au căutat stabilizarea forțată a acesteia, pentru a se elibera de povara furnizării.

Această politică, care a fost concepută în totalitate la Washington, a fost aplicată în 1951 și 1952 și s-a încheiat cu deprecierea drahmei în primăvara anului 1953. Ajutoarele economice americane s-au oprit în 1952, iar S.U.A. au orienat Grecia spre Europa de Vest. Cartea se bazează aproape în întregime pe studiul arhivelor misiunilor economice în Grecia, al ambasadei S.U.A., al Ministerului Afacerilor Externe și al agențiilor centrale ale Planului Marshall de la Paris și Washington.

[Fragment din textul de pe coperta din spate a ediției]