În 1827, Goethe, pe atunci în vârstă de 78 de ani, a publicat această lucrare cu titlul pe care îl are și în această traducere: "Helena, fantezie clasicromantică". Mai târziu, a inclus "Helena" în "Al Doilea Faust", făcând-o să constituie actul trei al acestei imense creații a sa.
A fost ocritici care au contestat corectitudinea acestei idei, crezând că cusăturile care leagă "Helena" de întreg sunt prea evidente și că ar fi fost mai bine dacă poetul ar fi lăsat-o să își continue existența sa separată. Problema nu va fi analizată aici și nu este necesar să fie examinată.
Ceea ce interesează cititorul care urmează să citească "Helena" singură este să știe dacă poate face acest lucru, dacă "Helena" are autonomie și independență. Răspunsul este afirmativ: da, poate. "Helena" are propria sa unitate, are autonomie și poate trăi independentă.
Pentru a o înțelege și a se bucura de ea, cititorul nu trebuie să vadă nicio corelație; nu este necesar să citească celelalte patru acte ale operei în cinci acte "Al Doilea Faust". Ne convinge deja în această privință decizia poetului însuși de a prezenta lucrarea separat.
"Helena" este împărțită în trei părți, trei scene. Prima scenă este fațada palatului lui Menelau din Sparta. A doua, o curte interioară a unui castel medieval. A treia este o locație de țară în Arcadia: stânci, peșteri, copaci și verdeață bogată.
Producător
- Limba
- Greacă
- Subtitlu
- Fantasmagorie romantică clasică
- Copertă
- Moale
- Număr de pagini
- 132
- Data lansării
- 4/1979
- Data de publicare
- 1979
- Premiu
- -
- Dimensiuni
- 14x22 cm
- Curent artistic
- Modernism
- Albume
- Da
- Subiecte
- Teorie și Istoria Artei
- ISBN-13
- 9789602590331
Informații importante
Specificațiile sunt colectate de pe site-urile oficiale ale producătorilor. Te rugăm să verifici specificațiile înainte de a finaliza comanda. În cazul în care întâmpini probleme, raportează aici.