Deciziile pentru când voi fi bătrân au fost scrise în 1699, când Swift avea treizeci și doi de ani, adică era tânăr sau, mai bine spus, foarte tânăr. Citind, te miri de înțelepciunea timpurie a tânărului și poate că invidiezi, fiind și tu bătrân, că nu ai avut previziunea de a gândi precum tânărul Swift. Oricum ar fi, Swift nu seamănă cu o persoană care nu știa că foarte des luăm decizii pe care nu le respectăm.

OMUL DE ȘTIINȚĂ ROBERT BOYLE și-a adunat gândurile într-o carte publicată în 1664 cu titlul Gânduri ocazionale pe multe subiecte. Începând de la lucruri foarte mari pentru a ajunge la cele foarte mici, Boyle nu lasă nimic la voia întâmplării și pare că nu este atât de interesat de descoperirea adevărului, cât de captarea lui, pentru a-l prinde definitiv în cuvintele sale, excluzându-i evadarea. Această perseverență, care seamănă foarte mult cu o manie, pare să îl amuze dar să-l și enerveze poate pe Swift, care a scris parodia pe care cititorul o va citi cu titlul GÂNDURI PENTRU O MOP.

Din DECIZII PENTRU CÂND VOI FI BĂTRÂN:

1. Să nu mă căsătoresc cu o femeie tânără.

2. Să nu mă asociaz cu tineri, cu excepția cazului în care aceștia doresc cu adevărat.

3. Să nu mă laud cu frumusețea mea de altădată, cu puterea mea, cu farmecul meu asupra femeilor etc.

4. Să nu neglijez decența sau curățenia, pentru a nu cădea în murdărie.

5. Să nu fiu excesiv de sever cu tinerii, ci să arăt înțelegere pentru nebuniile și slăbiciunile lor adolescenței.

6. Să nu ofer sfaturi cu generozitate, nici să devin enervant, cu excepția cazului în care unii doresc să mă asculte.

7. Să nu vorbesc prea mult, nici despre mine.

8. Să nu încerc în permanență să respect toate aceste reguli, deoarece mă tem că în acest fel nu voi respecta în final niciuna.

Din GÂNDURI PENTRU O MOP:

„Dar mopul, poate îmi veți spune, este emblema unui copac care stă cu capul în jos. Dar ce este, cu adevărat, omul, dacă nu o ființă răsturnată, cu trăsăturile sale animale permanent împovărate pe rațiunea sa, cu capul acolo unde ar trebui să fie tălpile sale, târându-se pe pământ! Și totuși, cu toate defectele sale, acesta își asumă să devină reformatorul și corectorul abuzurilor globale, care restituie nedreptățile, se bagă în fiecare colțișor murdar al naturii și aduce la lumină putregaiul ascuns, și ridică un mare nor de praf acolo unde înainte nu exista deloc, în timp ce, desigur, contribuie tot timpul la poluarea pe care pretinde că o curăță”.