Dimensiunea europeană este considerată un concept multidimensional și ambiguu, care este legat de constituirea unui spațiu conceptual nou, cel al Comunității Europene. Sintagma europeană sugerează dependența directă a termenului de evoluția și transformarea formei istorice a Comunității Europene în decadelor postbelice, în timp ce termenul dimensiune determină exact direcția schimbării spațio-temporale, conferind totodată conceptului un caracter dinamic, evolutiv și orientat spre viitor.

Conceptul de dimensiune europeană a fost creat la începutul anilor 70 în contextul elaborării politicii educaționale a Comunității, pentru a susține oportunitățile, dar și cerințele de lungă durată ale proiectului integrării europene. Treptat, termenul Dimensiune europeană în educație nu a scos în evidență doar rolul central al educației în întărirea și promovarea parametrilor esențiali ai integrării europene (cunoaștere, competitivitate, angajare, cetățean), ci s-a legat direct de dezbaterea privind orientarea ideologică a conținutului integrării europene, precum și de caracterul politic, economic, social și cultural al transformării societăților europene.

Dimensiunea europeană nu este doar adoptarea unei serii de măsuri, nu se limitează la implementarea unei serii de acțiuni și programe ale Comunității Europene. De asemenea, nu se epuizează în dezbaterea privind predarea despre Europa, extinderea comunității geografice, dialogul despre originea istorică și moștenirea culturală comună a popoarelor Europei. Cum, de altfel, nu este doar suma tuturor acestor lucruri. Dimensiunea europeană reprezintă și exprimă ceva mult mai mult.

Reprezintă depășirea modului de gândire al Europei moderne, modul de existență și constituire a societăților naționale și exprimă ruptura cu caracterul unidimensional al identității și conștiinței naționale a formelor etnocratice. Conceptul de dimensiune europeană exprimă și reprezintă recunoașterea diferenței, a alterității, a polisemiei, a existenței celuilalt și cerința conviețuirii cu celălalt în cadrul aceleași spații geografice, instituționale, politice, sociale și culturale.

Prin urmare, dimensiunea europeană, ca noțiune și ca domeniu de referință, se leagă de formularea unei narațiuni despre Europa, care indică și extinderea domeniului de discuție de la Învațând în Europa (Learning for/about Europe) la A deveni europeni (Learning to be Europeans), o extindere care este conectată și se referă la discuția mai generală despre termenii și conținutul ideii europene și al integrării europene.

În acest mod, dimensiunea europeană se leagă direct de crearea și perspectiva unei noi subiectivități colective, a cetățeanului european, de constituirea unei noi identități colective, a identității europene, de formarea unui nou domeniu de dialog, cel al publicității europene, de instituirea unei noi forme constituționale, aceea a statului european.

[Fragment din textul de pe coperta din spate a ediției]