ÎN VIZIONĂM O EPOCĂ A Sărăciei. O sărăcie incredibilă, intelectuală, dar nu numai. Tot ce am cunoscut și iubit, tot ce ne-a educat, ne-a format și a fost considerat odată o normalitate, a dispărut. A fost distrus, dărâmat și nu a mai rămas nimic care să ne amintească de evenimentele importante care s-au întâmplat cândva în acest loc. Odată cu sfârșitul primei generații de după război, au început automat să fie uitate lucruri, calități. Plecând unul câte unul, acești oameni au lăsat în urmă un gol de nepătruns, cu rezultatul că astăzi nu există practic o conducere intelectuală. Amintirea s-a pierdut, s-a stins... Cei dintre noi care am avut norocul să-i cunoaștem pe unii dintre acești oameni importanți, să mergem alături de ei, să le vorbim, chiar să colaborăm cu ei, noi, norocoșii care mai supraviețuim, cred că avem datoria, în orice mod, să încercăm să păstrăm vie această amintire. Am fost unul dintre norocoșii care au cunoscut, au discutat și au colaborat cu câțiva dintre marii scenariști ai scenei grecești de după război și consider că este datoria mea să vorbesc despre unii dintre ei. Mai precis, despre patru oameni care au marcat vremea lor: pictorul și scenograful IANIS TSAROUHIS, compositorul MANOS HADJIDAKIS, actrița MAIRI ARONI și pictorul și scenograful NIKOS GEORGIAKIS. Îmi exprim experiența în urma contactului meu cu ei, ca un omagiu pentru calitățile pierdute – sper că nu ireversibil.

INFORMAȚII BIOGRAFICE

VASILIS NIKOLAIDIS s-a născut în Atena. A studiat arheologie la Universitatea din Atena și teatrologie la Sorbona, cu un subiect specific în regia de operă. În 1982 a fost publicată cartea sa Maria Callas. Metamorfozele unei arte, care a fost republiată în 1995. În 1985 a început să regizeze în principal opere muzicale. Din 1991 colaborează cu scena lirică națională, din 1993 cu Palatul Muzicii din Atena, din 1995 cu teatrele D.I.P.E.THE, din 2000 cu Teatrul Național, din 2004 cu K.TH.V.E. În 2016 a colaborat pentru prima dată cu teatrul de operă din Cipru. Până în prezent a regizat aproximativ optzeci și cinci de lucrări de orice tip, de la piese scurte până la mari opere. În 1998, spectacolul său Soarta Maroului și Barbalinardos de Koromilas și Kokkos (D.I.P.E.THE Kozani) a fost premiat cu premiul criticilor. În 2000 a fost onorat cu Premiul de Regie „Karolos Koun”, pentru Pace de Aristofan (Teatrul Național, Epidavros). Din octombrie 2007 până în septembrie 2014 a fost director artistic al D.I.P.E.THE Agrinio. Din 1984 până în 2006 a lucrat ca producător de emisiuni muzicale la Al Treilea Program al ERT. A lucrat de asemenea ca producător muzical la ERT2 și la Atena 9,84. Din 1988 a început să regizeze pentru radio. A fost membru al consiliului de administrație al E.L.S. (1994) și al Centrului Cultural Aetopouleios din Halandri, ca responsabil de programare artistică. A fost asistent de regie sub Jules Dassin la Pescărușul lui Cehov (Teatrul Național, 1988). A coordonat programele Orchestrei Culoarelor a lui Manos Hadjidakis, atâta timp cât acesta a dirijat. A scris zeci de articole muzicale și teatrale în reviste precum Tetradoul (cât timp a fost condus de M. Hadjidakis), Sonor HiFi, Audiovizual, Diphon. A coordonat multe publicații de discuri cu materiale arhivistice pentru companiile Seirios, Sony, Lyra și Centrul Cultural Aetopouleios. A predat interpretare tinerilor cântăreți la conservatoarele Athenaeum și Filippos Nakas. În prezent predă interpretare la Școala de Dramă Tranka.