Draga Kitty, ...Crede-mă, când ești închis de un an și jumătate, vin momente când nu mai poți. În ciuda oricărei nedreptăți sau oricărei neîmpăcări, este imposibil să îndepărtez această senzație.

Vreau să merg cu bicicleta, să dansez, să fluier, să descopăr lumea, să mă simt tânără, să știu că sunt liberă, acestea sunt lucrurile pe care le vreau, și totuși nu trebuie să arăt nimic, pentru că - gândește-te puțin - dacă și noi opt să începem să ne plângem sau să umblăm cu capul în jos, unde vom ajunge?