Genocidul armean a avut loc acum un secol. O pagină neagră a istoriei turce, mereu contestată, mereu un tabuu, o dramă care bântuie inimile și spiritul fiecărei generații.
Pınar Selek examinează relația sa cu acest eveniment și comunitatea-victimă. Rememorând amintirile și întâlnirile sale de-a lungul acestor ani, povestește ce înseamnă să construiești sloganuri care proclamă superioritatea națională, intrând în contact cu oameni speriați și tăcuți, arând patria ei, Istanbul, unde numele armenești au fost șterse de pe plăcuțele magazinelor.
Luând parte activă la mișcările extremei stângi care au adoptat negarea, acest martor sensibil, pătrunzător, uneori auto-critica, denunță impasurile violenței și măsoară transformările mobilizării colective.
