În zilele dificile ale războiului civil unilateral, imediat după Varkiza, un grup de luptători persecutați ai EAM-ELAS ne-am aflat în munții Acarnanilor.

Atunci am jurat că cine va supraviețui, va prelua sarcina de a scrie despre momentele tragice pe care le-am trăit noi înșine și despre „recviemul de zi cu zi” al poporului nostru.

Această obligație morală față de onorații camarazi căzuți, care decurge din jurământul comun, doresc să o îndeplinesc prin această lucrare.

[Fragment din textul prefaței]