Traiectoria revendicării datoriilor germane din 1945 până în prezent. Documente referitoare la machinațiunea Împrumutului de Ocupație, o crimă premeditată și conștientă împotriva economiei grecești și a grecilor. Din 100.000 de pagini de material arhivistic, au fost selectate 450 extrem de semnificative, dintre care cele mai multe sunt oferite pentru prima dată în spațiul public.
Cercetarea aceasta poate contribui la îmbunătățirea esențială a relațiilor greco-germane, în măsura în care va ajuta și partea germană să înțeleagă amploarea nedreptății cauzate de combinația crimelor ocupației germane cu refuzul Germaniei postbelice de a aborda în mod substanțial responsabilitatea sa pentru distrugerea economică și umanitară pe care a cauzat-o în Grecia.
În istoria modernă a Greciei, din 1945 până în prezent, există o singură chestiune asupra căreia pozițiile tuturor partidelor politice au corespuns în principiu: revendicarea datoriilor germane ca urmare a celor două războaie mondiale. Experiența ocupației germane a fost atât de profundă pentru societatea grecească, încât timp de 75 de ani, nici o guvernare grecească, de la ziua eliberării până în zilele noastre, nu s-a abținut de la nici o concesie față de cererile grecești.
În trecut, guvernele grecești au revendicat și au obținut o parte – foarte limitată – din datoriile germane. Cu toate acestea, puterea economică asimetrică a Germaniei și Greciei, în combinație cu circumstanțele geopolitice mai largi, a contribuit la absența unei inițiative substanțiale pentru organizarea sistematică a revendicărilor grecești, deoarece acestea s-au ciocnit constant de refuzul german de a discuta.
Autorul a studiat 100.000 de pagini de documente oficiale din Arhiva Diplomatică și Istorică a Ministerului Afacerilor Externe, dar și din arhive germane. Din acest material, o selecție a cărui este publicată pentru prima dată în Anexa cărții, se conturează imaginea etapelor individuale ale revendicării compensațiilor-restaurărilor-redresărilor, a eforturilor guvernelor grecești, dar și a slăbiciunilor acestora, față de un fost inamic învins care a devenit – economic puternic – aliat.
În ciuda faptului că Grecia a contribuit la redresarea economică și, prin urmare, socială a Germaniei de Vest, acceptând amânarea reglementării problemei datoriilor germane în 1953, când 1990 a sosit momentul, Germania acum unită a încercat cu subtilități să evite consecințele responsabilităților sale legale.
Dar este posibil ca o relație rănită să se bazeze pe fundamentare noi și solide, dacă statul care este responsabil pentru o violență innespusă împotriva cetățenilor unui alt stat, distrugerea țesutului său productiv, jafuri și sute de mii de morți, alege să depună coroane și să rostească discursuri de recunoaștere a responsabilității sale morale, dar refuză să plătească compensații materiale pentru cele provocate?
Prin prezentarea datelor istorice reale legate de subiect, autorul își propune să contribuie la un dialog sincer între Grecia și Germania. În același timp, această studiu constituie un apel către Berlin să conștientizeze amploarea traumelor cauzate de combinația brutalității ocupației germane și de refuzul de a aborda cu sinceritate problema datoriilor de război din partea Germaniei postbelice.
