Rezumat
Grecia și diaspora grecească constituie spații dinamice de diversitate lingvistică în societate și educație. Într-un timp relativ scurt, societatea grecească s-a transformat din punct de vedere demografic, cultural și social, sub influența continuu a valurilor de migrație internă și externă. Astăzi, comunități diverse din punct de vedere cultural și lingvistic, cum ar fi imigranții, repatriații, musulmanii, romii, refugiații, cu propriile lor diversități, reprezintă domenii de cercetare dinamice și complexe, dar și provocări educaționale semnificative. Diaspora grecească urmează propriul său parcurs în forme variate în întreaga lume.

Ca răspuns la acest mediu din ce în ce mai heterogen, în ultimele decenii statul grec, universitățile și altele organizații au conceput și implementat o serie de programe naționale legate de comunitățile de imigranți și repatriați, cu privire la minoritatea musulmană din Tracia, comunitățile rome, diaspora grecească și refugiați. Acestea sunt acțiuni care evidențiază și abordează probleme de bilingvism, acceptarea alterității, integrarea și conștiința interculturală. Aceste acțiuni uneori pornesc din societate și ajung în sala de clasă, alteori urmează parcursul invers. Evidențierea lor este principalul scop al acestei publicații.

Cuprins:
Prefață || O revizuire a problemelor de limbă, alteritate și educație în Grecia || Identitate vs. Alteritate: probleme de recunoaștere, gestionare și acceptare a alterității || Ajustări metodologice în studiul problemelor de migrație: reflecții în abordarea și analiza discursului narativ al studenților imigranți || Încercarea de dominare a limbii italiene asupra limbii grecești, ca mijloc de impunere politică și culturală (Dodecanese 1912-1943) || Predarea limbii grecești ca a doua/străină limbă din perspectiva discursului național și transnațional: propuneri de politică lingvistică || Limba maternă ca atu și ca obstacol: atitudini ale educatoriilor de limbă greacă ca a doua limbă pentru imigranți adulți || Pot schimbat atitudinile elevilor din Grecia față de limba turcă și cultura turcă? O cercetare-acțiune într-o școală primară din Volos || Atitudini față de limbă în Cipru: construirea unui chestionar, analiza datelor și probleme de fiabilitate și validitate || Depășind sexismul lingvistic al documentelor din administrația publică grecească || Limbaj religios și interacțiune socială: de la discursul narativ la structurile de putere || Identități de gen în comunitatea bilingvă greco-turcă musulmană din Rodos, Grecia || Alteritatea umorului în educația interculturală: alte realități, alte identități, înțelegere reciprocă și acceptare || Valorificarea capitalului cultural al elevilor într-o clasă interculturală || Includerea alterității în educație ca proces de menținere a diferenței || Zile de schimburi interculturale: o modalitate eficientă de întărire a elevilor și părinților acestora cu fonduri lingvistice și culturale diferite || Comunicare interculturală și educație a adulților: exemplul seminariilor de învățare pe tot parcursul vieții din municipiul Rodos || Interacțiune într-un mediu multilingv și multicultural: de la cum la de ce || Școala Zappeion și problema lingvistică în educația diasporei din Constantinopol || Educația generației a treia: probleme de acces, inovație și motivație în predarea limbii grecești în Canada || Relațiile interumane între elevii romi și non-romi ca factor de integrare în mediu școlar: studiu de caz la Școala Primară 1 și la Gimnaziul 2 din Agia Varvara, Attica || O abordare comparativă a opiniilor părților implicate cu privire la rezultatele "Programului de Educație pentru Romi". Cazul Școlii Primare 10 din Mitilene || Învățând, înțelegând și comunicând cu "celălalt": o intervenție educațională a educatorilor în școlile minoritare din Tracia || Necesitățile de formare ale educatorilor în învățământul minoritar secundar: o investigație empirică în cele două școli secundare minoritare din Xanthi și Rodopi || Educația minoritară bilingvă în Tracia din perspectiva politicii educaționale și eficienței acesteia în integrare: responsabilități, atitudini, obiecții și o perspectivă pedagogică || Dezvoltarea abilităților de comunicare ale elevilor romi în limba grecească standard: rezultate ale unei intervenții didactice compensatorii || Texte de identitate și texte de identificare pentru copii și părinți din grădiniță || Biografia lingvistică și provocările unei abordări narative multimodale în mediu de migrație: cercetare cu elevi și eleve din școlile primare din centrul Atenei || Utilizarea biografiilor lingvistice și interculturale în emergența abilității multilingve: integrarea sa în formarea profesorilor de limbi || Narațiuni orale cotidiene (narațiuni de experiență personală - pens) și identități: extrase din comunitatea academică de practică de la Universitatea Egee || Material educațional omogen pentru clase lingvistice eterogene: diferențiere și alfabetizare || Clasificarea vocabularului în programele de învățământ pentru predarea limbii grecești ca a doua limbă || Contribuția gramaticii critice în predarea limbilor străine: o propunere de intervenție didactică cu ocazia percepției realității grecești în presa spaniolă || Limba greacă, eliniki glwssa, eliniki glosa sau altceva? Diversitatea în utilizarea Greeklish ca unealtă zilnică de comunicare prin internet || Rolul pedagogic al literaturii pentru copii și planuri de activități în învățarea limbii străine în învățământul primar || Diferențierea predării în mediul de învățare electronică și a predării limbii grecești ca a doua limbă în EDIAMME || Uraș-Țelugă: o comunitate creativă de învățare || Investigarea stilurilor cognitive în mediul academic grecesc || Diversitate lingvistică: trezirea și predarea/învățarea limbilor || Eficiența predării diferențiate pentru copii cu dislexie în cadrul cursului de literatură greacă modernă de clasa a XI-a: un studiu de caz || Dimensiunea consilierii a rolului educatorului ca factor de întărire a copiilor cu dificultăți emoționale || Predarea limbii în clase incluzive în cadrul școlii secundare mainstream: un studiu de caz al unui student cu dizabilitate mintală ușoară în Rodos, Grecia || Limbajul în clubul științific: o abordare interdisciplinară || Muzica ca punte între limbaj, alteritate și educație: cazul Școlii de Muzică din Rodos.