Fotografia, pentru Roland Barthes, este partea absolută, întâmplarea supremă, ocazia, întâlnirea, realitatea, în expresia sa detaliată. O dorință „ontologică” l-a cuprins în legătură cu Fotografia.
Prin aceste texte, încearcă să învețe ce este „în sine”, ce caracter esențial o distinge de comunitatea imaginilor. Cercetarea pe care a început-o l-a condus să se întrebe: „De ce să nu existe, într-un fel, o nouă știință ca obiect? O Mathesis singularis (și nu mai mult Mathesis universalis)?”
Prin urmare, am acceptat să mă consider mediator al întregii Fotografie: aș încerca să formulez, pe baza unor inițiative personale, caracterul fundamental, universal fără de care Fotografia nu există.
[Fragment din textul de pe coperta din spate a ediției]
