Exercitarea, ca o reglementare temporară a relațiilor de proprietate sau ca o relație juridică (reală) temporară, o manifestare exterioară a dreptului de proprietate și o condiție esențială a uzucapțiunii, reprezintă un bun patrimonial important, protecția căruia are o semnificație teoretică și practică deosebită.

În această carte se cercetează protecția judiciară a exercitării, pe baza concluziilor teoriei și jurisprudenței grecești. În prima parte se găsește o interpretare sistematică, în a doua parte o interpretare pe articole a dispozițiilor Codului civil, Codului de procedură civilă și legilor speciale, iar în a treia parte se prezintă o serie de modele.