Cărți Cl. VI, VII: Căderea Ierusalimului. Evenimentele ulterioare. Iosif, istoric evreu din secolul I d.Hr., s-a născut în primul an al domniei lui Caligula, 37/38 d.Hr., dintr-o familie sacerdotală și a primit o educație rabinică.

După o ucenicie la școlile teologice ale evreilor, a îmbrățișat secta fariseilor. În 66 d.Hr. a fost ales de Sinodul din Ierusalim general al Galileei în războiul împotriva romanilor. A fost capturat, în 67 d.Hr., de Vespasian, care ulterior l-a eliberat și apoi l-a făcut cetățean roman.

A trăit la Roma până la moartea sa, bucurându-se de favoarea împăraților Flavii. Data morții sale este necunoscută, dar din scrierile sale rezultă că a trăit și în prima decadă a secolului II d.Hr.

[Fragment dintr-un text de prezentare al editorului sau al ediției]