Cele mai instructive concluzii ale istoriei națiunii grecești nu sunt altceva decât selecția și rezumatul, care reprezintă corectarea evenimentelor, pe care le-am relatat mai detaliat în istoria mea în cinci volume. Singurul scop al acestei lucrări este de a justifica afirmația lui Macaulay, că selecționarea și rezumarea evenimentelor este o artă care necesită multă studiere. Am evitat inovațiile și doctrinele idiosincratice, deoarece, așa cum am subliniat în prefața acestei lucrări referitoare la istoria noastră medievală, toate aceste lucruri sunt uneori foarte nesigure. În cazul strămoșilor noștri din perioada medievală, numele de bizantini le este adesea atribuit, dar ei înșiși nu s-au numit niciodată bizantini. Este adevărat, într-adevăr, că în secolul al V-lea, conform lui Guido și Photius, Priscus a scris Istoria Bizantină, iar Malchus a scris Bizantina; dar din titlurile acestor istorii se poate deduce că erau mai mult despre orașul Bizanț decât despre întregul stat bizantin. Este însă cert că noi am fost numiți pentru prima dată și numai bizantini de către occidentali. [...]
(din prefața cărții)