ÎN MERELE MELE NEÎNTÂLNITE este o explorare poetică a unui eveniment zguduitor care a avut loc într-un sat din Mani, acum un secol și jumătate. Povestea mea mi-a fost relatată de muziciana Dimitra Tripani, care m-a rugat să pregătesc un text, cu care să interacționeze muzica ei, în „spectacolul sunetului” pe care îl concepea.

Am încercat să gândesc și să simt așa cum (poate) au gândit și au simțit toate personajele implicate în drama secolului al XIX-lea, atât de îndepărtată, dar și atât de familiară: tânăra care a îndrăznit să iubească un străin, în afara căsătoriei, tatăl, mama, frații ei, fratele mai mic cu nehotărârea lui, soțul ei (pentru doar o zi), străinul, satul care a fost scena dramei.

Microsocietatea satului din Mani, așa cum este organizată de normele și tradiția sa, de patriarhatul său, nu este exclusiv maniotică, ci și cretană și din Ziromer, și irlandeză, de exemplu. Pretutindeni, femeia „este a tatălui ei și a soțului ei”, proprietate și victimă, o mașină care produce totul în tăcere, printre care și copii.

Am decis încă de la început să împarți cuvântul în guri diferite, în voci diferite. Astfel, prin contradicția lor, ar putea fi ilustrată o grozăvie care trebuie „discutată”, poate pentru a fi controlată. O grozăvie care, însă, foarte greu poate fi „discutată”. Nu pentru a fi interpretată; este o jignire să considerăm ușoară interpretarea ei, ci cel puțin pentru a fi îmblânzită sau exorcizată. Și poezia, dintotdeauna, are o legătură strânsă cu exorcizarea și magia.

PANTELIS BOUKALAS

PANTELIS BOUKALAS s-a născut în 1957 în Lesini, Mesologhia. A absolvit Facultatea de Medicină Dentară din Atena. Între 1987 și 1990 a fost responsabil cu pagina de recenzii literare în ziarul „Prima”. Din decembrie 1990 și timp de următorii douăzeci de ani, a coordonat pagina săptămânală de carte în „Kathimerini”, unde colaborează zilnic.

Este corector și editor de publicații. A fost colaborator permanent al revistei „Polițistul” (precum și al „Polițistului bianual”) din 1978 și până la suspendarea publicării sale. Articolele și traducerile sale de poezii grecești antice au fost publicate și în revistele „Cuvântul”, „Copacul”, „Nivel Nou”, „Tehnoplăcerea”, „Galera”, „Jurnalul Cărții”, „Poezie”, „Hartă” etc.

Din 1980, a publicat la Editura Agra volume de poezie: „Algoritm”, „Excursia Evdokiei”, „Pantera dinăuntru”, „Semne de tristețe”, „Vaticinul”, „Când platanul își aduce aminte” și „Verbe” (Premiul de Stat pentru Poezie 2010), un volum de eseuri și recenzii literare intitulat „Poate”.

A tradus „Epitaful lui Adonis” de Bion din Smirna, poeziile din volumul „Epitaful”. Epigrame funerare grecești antice și epigramele simpoziale din Antologia Palatină, toate publicate de „Agra”. De asemenea, a tradus „Acharniții” lui Aristofan pentru Teatrul Național (2005), „Agamemnon” de Eschil pentru D.I.P.E.T.H. Agrinio (2005), „Troienele” lui Euripide pentru Teatrul Nou (2010), „Ciclops” de Euripide și „Ciclops” de Teocrit pentru Festivalul din Atena și Epidaur (2017), „Tezmoforii” de Aristofan pentru Festivalul din Atena și Epidaur (2018) și „Ifigenia în Avlida” pentru Teatrul Național al Greciei de Nord (2019).

Poeziile sale au fost traduse în italiană, spaniolă, franceză, poloneză, engleză, albaneză și arabă. În 2014, în cadrul seriei „Poeți greci” din „Kathimerini”, a avut responsabilitatea editorială pentru volumele cu lucrările lui K. P. Kavafis, George Seferis, Manolis Anagnostakis, Andreas Empirikos și Nikos Engonopoulos (introducere și antologare).

La Editura Agra, în seria „Întind mâna să scriu... Eseuri despre cântecul popular”, au fost publicate studiile sale „Când verbul devine nume: „Te iubesc” și vitalitatea limbajului poetic al cântecelor populare” (Premiul de Stat pentru Eseu-Critică 2017) și „Sângele iubirii: Dorința și crima în poezia populară”, în timp ce se pregătește și al treilea volum din serie, intitulat „Dulci buze am sărut...: Călătoria sărutului și dragostea ca exagerare.”

LUCRARE PE COPERTĂ: JOSEPH BEUYS, Beak, 1961

FOTOGRAFIE AUTOR: Christos Bokoros