Conținutul tematic al cărții, așa cum este indicat deja de titlul său, se referă la un grup de acțiuni și procese secundare, care sunt definite prin termenul sumativ "Muzică bisericească" și se concentrează pe Smyrna din secolul al 19-lea.

Se face o încercare de a explora și evalua modul în care curentul stilistic aparte din Smyrna s-a integrat în realitatea muzicală mai largă a vremii, jucând în același timp un rol indiscutabil modernizator în domenii precum creația compozițională, didactica, producția editorială etc.

Studiul surselor istorice, împreună cu dorința de a interpreta contextul istoric-social al epocii, a contribuit la evidențierea acelora caracteristici care au decis identitatea ideologică-estetică a acestui mișcări și, simultan, au asigurat autodeterminarea sa istorică.