Școala Panteion, acum Universitatea Panteion, este un spațiu științific în care alegerea femeilor nu reprezintă o problemă, deoarece 1/3 din membri sunt femei. Participarea femeilor în acest cadru didactic este considerată destul de avansată în comparație cu alte domenii ale vieții publice din țara noastră, cum ar fi Parlamentul.

Dintr-o altă perspectivă genealogică, predomină tinerii, adică cei cu vârste între 30 și 40 de ani. Pe lângă aceste caracteristici demografice, profilul științific al membrilor cadrelor didactice de la această instituție universitară se referă la numărul de diplome și titluri de studii superioare pe care le dețin, stăpânirea limbilor străine, numărul lucrărilor publicate etc. În mod specific, un membru tipic al cadrului didactic este absolvent al Facultății de Drept și, în al doilea rând, al Științelor Politice.

Acesta deține două diplome și un doctorat, frecvent având și un al doilea titlu de master. Este cunoscător al unei limbi străine, având o prezență activă la conferințe în străinătate sau publicând în reviste internaționale. Cu prestigiul științific pe care îl are, membrul cadrelor didactice manifestă, de asemenea, o mobilitate impresionantă în restul societății, având o prezență activă atât în sectorul privat, cât și în cel public, cum ar fi în politică, misiuni oficiale sau funcții guvernamentale.

Acesasta este o parte din concluziile principale la care a ajuns cercetarea relevantă realizată de dl. Cl. Koutsoukis, profesor asociat și director al Centrului Grec de Cercetări Politice al Universității Panteion. Cercetarea, pe lângă analiza caracteristicilor demografice și biosociale a mai mult de trei sute de membri ai cadrului didactic al Școlii Panteion, de la înființarea acesteia până în 1988, face și o retrospectivă istorică și examinează înființarea și organizarea instituțională a acesteia pentru a constata diligența statului, care a menținut Școala într-o poziție secundară.

Înființarea Școlii Panteion, conform cercetării, a reprezentat un punct de cotitură în efortul de modernizare educațională și generală (de aceea este comparată cu o lovitură de stat educațională) și pentru dezvoltarea științelor sociale din țara noastră. În semn de recunoștință, autorul dedică cartea memoriei fondatorilor decedați ai Școlii Panteion, G. Fragoudis și A. Panto. De asemenea, un rol important în funcționarea acesteia l-a avut și E. Venizelos, care urma să fie unul dintre primii profesori ai acesteia, însă se pare că circumstanțele politice nu au permis acest lucru.