Aberlour 16 este unul dintre cele mai faimoase ale distileriei, dar în practică este un whisky dezamăgitor pentru mine. L-am încercat, i-am dat timp, dar în cele din urmă rezultatul a fost același.
Este un whisky la 43 de grade, filtrat la rece (chill filtered) și, deși a stat 16 ani în butoaie, nu reușește să integreze alcoolul și să elimine senzația de arsură. Whisky-ul pare subțire, ascuțit, cu o senzație de arsură și gust slab. Pare diluat, nu bogat și complex așa cum te-ai aștepta de la un whisky de 16 ani.
Acest lucru nu se datorează doar faptului că, prin filtrare, i-au fost îndepărtate uleiurile care sunt un factor esențial pentru a acoperi alcoolul și senzația de arsură, ci, după părerea mea, și butoaielor folosite. Butoaiele lor par uzate și nu bogate, astfel încât să ofere profunzime produsului și intensitate a gustului. Plus filtrarea, obținem un produs care amintește de un whisky de 10 ani ca senzație și intensitate a alcoolului. Este oaia neagră a gamei și nu se ocupă prea mult de el.
În schimb, cel de 18 ani este un whisky extraordinar pentru că acolo folosesc cele mai bune butoaie ale lor, dar costă și cu 50 de euro mai mult.
La gust amintește de caise, puțină caramelă și puțin sherry. În postgust simți puțin stejar și lemn de la butoaie. La nas are alcool intens și unele fructe precum portocală și caisă.
Dacă ar fi costat 50-55 de euro, ar fi fost un whisky OK, dar la 85 de euro îl consider un produs foarte slab.