AMD a făcut un salt uriaș în comparație cu generația anterioară, având impact în diferite domenii. În loc să se concentreze pe benchmark-uri, persoanele interesate pot căuta online (de exemplu, Phoronix) pentru a vedea performanța impresionantă a acestor procesoare.

Motivul principal pentru care am decis să fac upgrade de la 2990WX la 3970X (în opinia mea, cel mai semnificativ upgrade) este eliminarea arhitecturii NUMA peculiare prezentă în predecesorul său (4 noduri NUMA / 2 CCX-uri pe nod / 4 nuclee pe CCX - 2 noduri cu memorie dual-channel fiecare - 2 noduri fără niciun canal de memorie). Această arhitectură a dus la performanță inconsistentă în diferite sarcini de lucru (care nu sunt dependente de CPU) din cauza latenței memoriei. De multe ori, am observat chiar și 1700 depășind 2990WX. Un exemplu clar în cazul meu a fost virtualizarea. În timp ce virtualizarea imbricată rula fără probleme pe 1700, aceleași mașini virtuale pe 2990WX aveau un timp semnificativ de așteptare (vCPU așteptând ca CPU-ul regulat să servească alte vCPU-uri). Chiar și după ore de optimizare la nivelul sistemului de operare, al mașinii virtuale și al BIOS-ului (de exemplu, interleaving-ul memoriei, afinitatea memoriei, numactl, CPU pinning, etc.), nu am reușit să obțin rezultatele dorite. În cele din urmă, singura modalitate de a îmbunătăți performanța a fost dezactivarea SMT-ului, ceea ce a fost dezamăgitor. Această problemă nu este limitată la virtualizare, ci afectează toate sarcinile de lucru multicore sensibile la latența memoriei.

În rezumat, 2990WX este un procesor puternic care își demonstrează cu adevărat capacitățile doar în sarcini de lucru dependente de CPU, cum ar fi crearea de conținut și editarea video. Cei care rulează astfel de aplicații și iau în considerare un upgrade la Threadripper-ul de generația a 3-a nu vor vedea teoretic mai mult de o creștere a performanței de 10-15% (care se potrivește cu creșterea IPC între a 2-a și a 3-a generație).

Cu toate acestea, cu noua generație Threadripper, toate aceste particularități sunt de domeniul trecutului. Pe lângă multe caracteristici noi care îmbunătățesc performanța în scenarii single și multicore, toate nucleele apar ca un grup unificat (UMA) pentru sistemul de operare, cu distanțe egale între nuclee și controlerele de memorie. Această arhitectură asigură o performanță constantă pe toate nucleele pentru orice tip de sarcină de lucru, fără configurări suplimentare. Pe scurt, oferă putere reală cu 32 de nuclee/64 de fire fără nicio clauză mică.

În cazul meu, cu 3970X, nu mai experimentez niciun timp de așteptare în sarcinile de lucru virtualizate și am observat îmbunătățiri semnificative în implementările de mașini virtuale, compilarea kernelului, sarcinile Spark și Gromacs, cu o performanță cu până la 70% mai rapidă!

În ceea ce privește eficiența termică/energetică, AMD face minuni. Nu, TDP-ul de 280W (în special în boost-ul pe toate nucleele) nu este mare; are cele mai ridicate rapoarte performanță/watt, watt/nucleu și watt/fir de pe piață (vezi AnandTech, Phoronix). Luând în considerare că are 32 de nuclee, aproape de două ori mai multe decât 3950X, cu o frecvență de bază puțin mai mare de 200 MHz și încă 40 de linii PCIe 4.0, TDP-ul pare modest. În ceea ce privește temperaturile, observ 35°C în repaus, 40°C în medie și un maxim de 69°C în teste de stres cu un cooler de 560mm, ventilatoare NFA14 3000 și un bloc de apă EK-Velocity. Este important de menționat că aceste temperaturi sunt precise și nu există nicio compensare ca la Threadripper-urile mai vechi (27°C). Numerele menționate se bazează doar pe setările implicite. Oricine încearcă overclocking prin creșterea puterii va realiza că câștigul de performanță este disproproționat față de consumul de energie și temperaturile care cresc în mod semnificativ. În plus, AMD nu acoperă overclocking-ul Threadripper în cadrul garanției.

În prezent, AMD pretinde că are cele mai multe

Salt uriașă pentru AMD în comparație cu generația anterioară și mai mult, în multe domenii. Nu mă voi concentra atât de mult pe benchmark-uri, oricine dorește poate căuta online (vezi phoronix) și să vadă singur cât de bine se descurcă acești procesoare în această generație.
Motivul principal pentru care am decis să trec de la 2990wx la 3970x (în opinia mea, este cea mai mare îmbunătățire) este eliminarea arhitecturii numa ciudate pe care o avea predecesorul său (4 noduri numa / 2 CCX-uri pe nod / 4 nuclee pe CCX - 2 noduri cu memorie dual channel fiecare - 2 noduri fără niciun canal de memorie). Arhitectura de mai sus a dus la performanțe inconsistente în diferite sarcini de lucru (nu legate de procesor) din cauza latenței memoriei, și de multe ori am văzut chiar și 1700 performând mai bine! Cel mai evident exemplu în cazul meu a fost în virtualizare. În timp ce virtualizarea înglobată rula fără probleme pe 1700, cu aceleași mașini virtuale pe 2990wx am observat un timp mare de așteptare (vcpu așteaptă ca procesorul normal să deservească alte vcpu-uri). Chiar și după multe ore de optimizare la nivel de sistem de operare, VM sau BIOS (interleaving de memorie, afinitate de memorie, numactl, cpu pinning, etc.), nu am reușit să obțin rezultatele dorite. În cele din urmă, singura modalitate de a îmbunătăți performanța a fost dezactivarea SMT, ceea ce a fost dezamăgitor. Problema anterioară nu este evidentă doar în virtualizare, ci și în toate tipurile de sarcini de lucru multicore care sunt sensibile la latența memoriei.
În rezumat, concluzionez că 2990wx este un procesor foarte puternic care își arată adevărata putere doar în sarcini de lucru legate de procesor (creare de conținut, editare video, etc.). Cei care rulează astfel de aplicații și doresc să facă upgrade la Threadripper-ul de a 3-a generație teoretic nu vor vedea mai mult de o îmbunătățire de 10-15% în performanță (aceasta este creșterea IPC între a 2-a și a 3-a generație).
Cu toate acestea, cu noua generație de Threadripper, toate aceste particularități aparțin trecutului. Pe lângă multele caracteristici noi care îmbunătățesc performanța atât în ​​modul single, cât și în modul multicore, toate nucleele apar în sistemul de operare ca un grup unificat (UMA) cu distanțe egale între ele și controlerele de memorie. Cu această arhitectură, se obține o performanță constantă pe toate nucleele, pentru orice tip de sarcină de lucru, chiar și fără configurări suplimentare. În termeni simpli, puterea reală a 32 de nuclee/64 de fire fără niciun compromis.
În ceea ce mă privește, acum cu 3970x, pe lângă faptul că timpul de așteptare este întotdeauna la 0 în toate sarcinile de lucru virtualizate pe care le-am rulat, observ și o îmbunătățire uriașă în implementările de mașini virtuale, compilarea kernelului, sarcinile spark și gromacs, ajungând până la 70%!
În ceea ce privește eficiența termică/energetică, AMD face minuni din nou. Nu, cei 280W pe care îi are ca TDP (notabil în boostul pe toate nucleele) nu sunt mulți, dimpotrivă. Are cel mai înalt raport performanță/watt, watt/nucleu, watt/fir de pe piață (vezi anandtech, phoronix). Are 32 de nuclee, și dacă luăm în considerare că este aproape de două ori mai puternic decât 3950x cu o frecvență de bază mai mare cu 200 MHz și 40 de linii pcie4 suplimentare, TDP-ul pare mic. În ceea ce privește temperaturile, observ 35 în repaus, 40 în medie, 69 maxim în timpul testului de stres cu un cooler de 560mm, ventilatoare NFA14 3000 și un waterblock ek-velocity. Este important de menționat că temperaturile sunt reale și nu există o compensare ca în cazul vechilor procesoare Threadripper (27C). Numerele de mai sus se referă doar la setările implicite. Oricine încearcă să facă overclock prin creșterea puterii va realiza că câștigul de performanță este complet disproporționat față de consumul de energie și temperaturile care cresc în mod efectiv. În plus, overclocking-ul pe procesoarele Threadripper nu este acoperit de garanția AMD. AMD susține în prezent că are cel mai puternic procesor de desktop construit vreodată. Numerele arată că spun adevărul (vezi guru3d, anandtech, phoronix, techspot, etc.). Singura excepție în care Intel depășește cu mult este în aplicațiile științifice care utilizează extensiv AVX-512 pentru înmulțirea matricelor. Ar trebui să menționez că acest procesor în parte se comportă la fel de bine sau chiar mai bine decât sistemele multisocket de 40.000€ în multe sarcini de lucru cu mai multe fire (vezi Passmark, openbenchmarking.org, etc.). Este o realizare uriașă că acum oricine poate rula/încerca diferite tipuri de sarcini de lucru acasă, ceea ce în trecut ar fi necesitat fie așteptarea în instituții de cercetare, fie plata unor sume exorbitante pentru a avea acces la calcul de înaltă performanță.

Procesor excelent. Nu e de mirare că merită să obții ceva de genul acesta doar pentru utilizare profesională. Este o unealtă care te va face să câștigi de mai multe ori banii pe care îi cheltuiești pentru a-l obține. Desigur, se descurcă și cu jocurile fără nicio problemă. Mulțumim AMD pentru că ne oferiți astfel de tehnologii la prețuri rezonabile.

A fost plasat lângă un sistem cu un Intel Xeon Gold 6152 Box în valoare de 4.000 de euro și pur și simplu l-a demolat. 48.000 de unități față de 34.000 de unități. Dezavantajul este că nu există în plăci de bază duble pentru a evita Epic, care are dublul prețului. Așteptându-l pe fratele mai mare 3990X 64/128 care promite să demoleze toate sistemele cu 2X Xeon care costă peste 20.000 de euro. Pe un sistem pentru cad/cam cu Nvidia P6000 vray renderer cpu/gpu pentru modele fotorealiste și modelare în timp real.

Salt uriașă pentru AMD în comparație cu generația anterioară și mai mult, în multe domenii. Nu mă voi concentra atât de mult pe benchmark-uri, oricine dorește poate căuta online (vezi phoronix) și poate vedea singur cât de bine se descurcă acești procesoare în această generație.

Motivul principal pentru care am decis să trec de la 2990wx la 3970x (în opinia mea, este cea mai mare actualizare) este eliminarea arhitecturii numa ciudate pe care o avea predecesorul său (4 noduri numa / 2 CCX-uri pe nod / 4 nuclee pe CCX - 2 noduri cu memorie dual channel fiecare - 2 noduri fără niciun canal de memorie). Arhitectura de mai sus a dus la performanțe inconsistente în diverse sarcini de lucru (nu legate de CPU) din cauza latenței memoriei, și de multe ori chiar vedeam 1700 performând mai bine! Cel mai evident exemplu în cazul meu a fost în virtualizare. În timp ce virtualizarea înglobată rula fără probleme pe 1700, cu aceleași mașini virtuale pe 2990wx, am observat un timp mare de așteptare (vCPU așteaptă ca CPU-ul normal să servească alte vCPU-uri). Chiar și după multe ore de optimizare la nivel de sistem de operare, mașină virtuală sau BIOS (interleaving de memorie, afinitate de memorie, numactl, CPU pinning, etc.), nu am reușit să obțin rezultatele dorite. În cele din urmă, singurul mod de a îmbunătăți performanța a fost dezactivarea SMT, ceea ce a fost dezamăgitor. Problema anterioară nu este prezentă doar în virtualizare, ci și în toate tipurile de sarcini de lucru multicore care sunt sensibile la latența memoriei.

În rezumat, concluzionez că 2990wx este un procesor foarte puternic care își arată adevărata putere doar în sarcini de lucru legate de CPU (creare de conținut, editare video, etc.). Cei care rulează astfel de aplicații și doresc să facă upgrade la Threadripper-ul de generația a 3-a teoretic nu vor vedea mai mult de o îmbunătățire de 10-15% în performanță (aceasta este creșterea IPC între a 2-a și a 3-a generație).

Cu toate acestea, cu noul Threadripper din nouă generație, toate aceste particularități aparțin trecutului. În plus față de multele caracteristici noi care îmbunătățesc performanța atât în scenarii single, cât și multicore, toate nucleele apar sistemului de operare ca un grup unit (UMA) cu distanțe egale între ele și controlerele de memorie. Cu această arhitectură, se obține o performanță constantă pe toate nucleele, pentru orice tip de sarcină de lucru, chiar și fără parametrizare suplimentară. Pe scurt, puterea reală a 32 de nuclee/64 de fire fără compromisuri.

În ceea ce privește cazul meu, acum cu 3970x, pe lângă faptul că timpul de așteptare este mereu la 0 în toate sarcinile de lucru virtualizate pe care le-am rulat, observ și o îmbunătățire uriașă în timpul de implementare a mașinilor virtuale, compilarea kernelului, sarcinile Spark și gromacs, ajungând până la 70%!

În ceea ce privește performanța termică/energetică, AMD face minuni din nou. Nu, cei 280W pe care îi are ca TDP (notabil în boost-ul pe toate nucleele) nu sunt mul Oricine încearcă să facă overclock prin creșterea puterii va realiza că câștigul de performanță este complet disproporționat față de consumul de energie și temperaturile care cresc în mod real. De asemenea, overclocking-ul pe procesoarele Threadripper nu este acoperit de garanția AMD.

AMD pretinde în prezent că are cel mai puternic procesor de desktop construit vreodată. Numerele arată că spun adevărul (vezi guru3d, anandtech, phoronix, techspot, etc.). Singura excepție în care Intel îi depășește este în aplicațiile științifice care utilizează în mod extensiv AVX-512 pentru înmulțirea matricelor. Trebuie menționat că acest procesor în parte are aceeași performanță sau chiar mai bună decât sistemele multisocket de 40.000€ în multe sarcini de lucru cu mai multe fire (vezi Passmark, openbenchmarking.org, etc.). Este o realizare uriașă că acum oricine poate rula/încerca diferite tipuri de sarcini de lucru acasă, ceea ce în trecut ar fi necesitat fie așteptarea în instituții de cercetare, fie plata unor sume exorbitante pentru accesul la calcul de înaltă performanță.