Acțiunea lucrării are loc într-o casă aristocratică din Atena. Este vorba despre o familie bogată care dispune și de un personal de serviciu considerabil: bucătar, ajutor de bucătar, trasportator, gardian de cai, valet, oșeni, dădace și portar. Printre personal se numără și Maroula, „spălătoarea” casei. Este fiica unui viticultor sărăcăcios din Andros. Este o fată harnică și asupra ei cade cea mai mare povară a muncii din casă. Este la vârsta căsătoriei și o iubește bucătarul casei, dar ea preferă transportatorul casei, „frumos și îndrăzneț” în aparență, acesta însă nu îi răspunde și declară că se va căsători doar când va primi o zestre considerabilă.

Lucrul este bine conceput, bazat fertil pe tiparele comediei franțuzești de farsă, fiind remarcabil în ansamblu său și având un prim act exemplară; una asemănătoare nu a fost văzută până acum pe scena grecească în ceea ce privește perfecțiunea sa tehnică.

Conform istoricului Teatrului Neo-Grecesc Giannis Sideris, Moartea lui Pericle este singura comedie a lui Koromilas dintre cele multe scrise, care nu a rămas în umbră. Satirizează frumos o fațetă a caracterului românesc; eroii săi se ceartă fără motiv. Din fericire, limba sa este limbajul popular; a fost influențat de Angelos Vlachos, care a scris Fiica Cumpărătorului în limba populară. Și acest lucru a fost plăcut pentru public „... se auzea limba populară, spectatorul s-a înviat, iar dramaturgii vor începe să scrie comedii în unact și unele vor rămâne ca cele mai bune lucrări teatrale grecești”. Și în cele mai bune lucrări teatrale, Sideris menționează în fruntea tuturor lucrării Moartea lui Pericle.