Studiul sistemului internațional modern și al relațiilor care se dezvoltă în cadrul acestuia necesită, pe de o parte, o abordare interdisciplinară, iar pe de altă parte, o lărgire a orizonturilor analizei. Discuția în comunitatea științifică internațională ține din ce în ce mai mult cont de această realitate.

Chiar și distincția clară între politica internă și cea externă este acum contestată, deoarece limitele dintre cele două devin din ce în ce mai greu de distins. În același timp, noi instrumente metodologice sunt puse la dispoziția internaționaliștilor, care ajută semnificativ la evidențierea chiar și a unor aspecte ignorate, până de curând, ale relațiilor internaționale contemporane.

Abordările teoretice clasice sunt completate de altele noi, care încearcă să (re)compozeze domeniul cercetării. Volumul colectiv de față reprezintă exact o astfel de încercare de (re)compunere. Pornește de la premisa fundamentală că nicio analiză a relațiilor internaționale contemporane nu este posibilă dacă nu este realizată pe baza unei abordări cât mai cuprinzătoare.

Caracteristicile individuale ale societății internaționale nu sunt disociate, ci, dimpotrivă, se află într-un proces constant de osmose între ele. Astfel, rezultatul care reiese nu este neapărat suma, ci mai degrabă produsul acestor caracteristici. Înțelegerea lor, prin urmare, nu poate fi realizată decât dacă sunt integrate într-un cadru cât mai larg posibil.

În carte sunt recunoscute patru mari puteri care mișcă sistemul internațional. Prima este politica și prioritățile pe care aceasta le stabilește. A doua se găsește în domeniul economiei, care întotdeauna a contribuit decisiv la formarea echilibrelor internaționale. A treia se referă la modul de organizare a societății internaționale. În cele din urmă, se acordă o atenție deosebită și unei a patra forțe motrice, adesea ignorate: ideologia.