Problema tranziției elevilor de la un nivel de educație la altul, și în special în contextul învățământului obligatoriu, a fost în centrul discuției pedagogice în ultimii ani, deoarece rezultatele cercetărilor relevante, atât interne cât și internaționale, dezvăluie existența atât a provocărilor pozitive, cât și a dificultăților semnificative în parcursul academic ulterior al elevilor.
În această carte sunt explorate opiniile cadrelor didactice din învățământul primar (învățători) și din învățământul secundar cu privire la această problemă a tranziției elevilor către învățământul secundar. Din cercetare reiese că percepția despre rolul profesional al învățătorilor și profesorilor variază semnificativ și este legată de dificultățile sau problemele tranziției elevilor de la școala primară la gimnaziu.
În ceea ce privește direcțiile pe care ar trebui să le urmărească inițiativele potențiale pentru o tranziție lină, profesorii afirmă că obiectivul trebuie să constea în realizarea colaborării între familie și școală (gimnaziu), în timp ce învățătorii se concentrează asupra colaborării între școala primară și gimnaziu.
În cele din urmă, se constată că învățătorii sunt mai în acord decât profesorii cu opinia că discontinuitatea instituțională între cele două niveluri obligatorii de educație reprezintă un factor principal care provoacă dificultăți sau probleme în tranziție.
