De fiecare dată când citim sau discutăm cu cineva, experiența provoacă modificări organice în creierul nostru. În câteva secunde, se formează noi circuite, amintiri care pot schimba pentru totdeauna modul în care vedem lumea.

Consider că această idee este atât de importantă, încât în ultimii trei ani mi-a fost greu să mă interesez de orice altceva. Cum se face că memoria lasă amprenta sa, rezultând astfel că putem purta trecutul în mintea noastră?

Numai în ultimii ani, oamenii de știință au început să elaboreze anumite teorii care contribuie la explicarea acestui fenomen mental. Destrămând o parte din zidurile care separă domeniile științifice, psihologii, biologii, fizicienii și philosopheri își unesc eforturile pentru a răspunde la unele dintre marile întrebări ale existenței umane: Cum știm ceea ce știm? Cum ne construim hărțile mentale - structurile amintirilor - care ne servesc drept ghizi în lumea în care trăim?