Între funcția mentală și intuiție există o prăpastie și va exista până când va fi bridată conștient prin meditație. Meditația uneori este definită drept „gândire din inimă” și adevărata meditație are loc numai atunci când inima și mintea funcționează în unitate.

Așadar, pentru a apropia intuiția, este necesară fuziunea dintre minte și inimă. Utilizarea corectă a minții în meditație conduce conștiința către frumusețe, bine și adevăr, care sunt proprietăți ale sufletului, prin cele cinci etape ale meditației: concentrare, meditație, teorie, iluminare și inspirație.

Aceste cinci etape conduc la unire cu sufletul - fiul minții - și la cunoașterea directă a naturii divine, creând un organ al înțelegerii pe care sufletul îl poate utiliza în viața de zi cu zi.