DESCRIERE: Cartea lui Fukuyama „Identitate” este o lectură necesară pentru înțelegerea provocărilor cu care se confruntă astăzi societățile din lumea occidentală, dar și la nivel global – un text atât de incisiv, cât și de atemporal, referitor la necesitatea de a forja o înțelegere universală a demnității umane.

În 2014, Fukuyama a scris că instituțiile americane sunt în declin, deoarece grupuri puternice de interese capturează treptat statul. Două ani mai târziu, previziunile sale s-au confirmat, când la putere au ajuns politicieni care până atunci nu aveau un rol instituțional. Politicieni ale căror opinii pro-naționalism economic și tendințe autoritare au amenințat să destabilizeze întreaga ordine internațională.

Ei caută o legătură „carismatică” directă cu „poporul”, pe care îl percep printr-o definiție îngustă a identității, excludând în același timp mari segmente din populație. Exigența de recunoaștere a identității individuale se referă în mare măsură la ceea ce se desfășoară astăzi pe scena politică internațională.

Recunoașterea universală a identității, pe care se bazează democrația liberală, se confruntă cu forme mai restrânse de recunoaștere bazate pe națiune, religie, sectă, rasă, etnie sau gen. Drept rezultat, experimentăm un naționalism populist în creștere rapidă, ascensiunea islamului radicalizat, precum și creșterea naționalismului alb.

Pe măsură ce ne confruntăm cu aceste provocări, trebuie să începem să percepem identitatea într-un mod care nu subminează, ci dimpotrivă, susține democrația. Emergența politicii identității în democrațiile liberale moderne este una dintre principalele amenințări cu care se confruntă și, dacă nu ne întoarcem la concepții mai universale despre demnitatea umană, vom fi permanent condamnați la conflicte.

Cu cuvintele autorului: “Această carte nu ar fi fost scrisă dacă, în noiembrie 2016, Donald J. Trump nu ar fi fost ales președinte. Ca mulți americani, am fost luat prin surprindere de acest rezultat și m-am îngrijorat de implicațiile sale asupra Statelor Unite și asupra lumii. A fost a doua mare surpriză electorală a acelui an. Prima a fost atunci când, în iunie anterior, Marea Britanie a votat pentru a ieși din Uniunea Europeană.

Am dedicat mult timp în ultimele două decenii examinării evoluției instituțiilor politice moderne: cum a apărut statul, statul de drept și responsabilitatea democratică pentru prima dată, cum au evoluat, cum s-au influențat reciproc și, în cele din urmă, cum pot decădea.

În această carte revin la teme pe care am început să le investighez în 1992 și despre care am scris de atunci: furia, recunoașterea, demnitatea, identitatea, migrarea, naționalismul, religia și cultura. Exigența de recunoaștere a identității cuiva este un concept dominant care unește multe dintre acele evenimente care au loc în politica globală astăzi. Nu se limitează la politica identității studiate în mediile academice sau la naționalismul alb pe care l-a provocat, ci se extinde la fenomene mai largi, cum ar fi ascensiunea rapidă a naționalismului tradițional și a islamului politicizat.”