Conform programelor analitice, școala trebuie să cultive un sentiment patriotic autentic. Studiind manualele școlare și concepțiile cadrelor didactice, autorii acestei cărți constată că școala descrie națiunea greacă cu instrumente interpretative și contradicții ale discursului naționalist din secolul al XIX-lea.
Antichitatea este utilizată ca model supratimpural, cu rezultat provenind din faptul că dovezează nevalabilitatea societății și culturii grecești. Națiunea este descrisă ca o entitate supracronologică și statică, rezultând astfel o minare a noțiunii de evoluție și cultivarea contrar valorilor epocii noastre a etnocentrismului și xenofobiei.
Cea mai importantă concluzie a cercetărilor incluse în această carte este că identitatea națională cultivată de instituția educațională astăzi este fragilă și contradictorie, orfană și subestimată, amenințată din toate părțile și aflată într-un proces de declin.
Această carte este recomandată tuturor și în special cadrelor didactice ca un obiect de dialog în jurul schimbărilor necesare în sistemul educațional, cu scopul ca cultivarea conștiinței naționale în noile generații să conducă la o identitate națională suficient de rezistentă, astfel încât să nu se teamă de alterare sau declin din colaborarea popoarelor și interacțiunea culturilor, și suficient de tolerantă, astfel încât să nu o apere defensiv respingând eterogenitățile, diferențele și „ceilalți”.
[Fragment din textul de pe coperta din spate a ediției]
