Proiectul talmudic al lui Levinas este definit ca traducerea Talmudului în greacă, limba filosofiei. În interiorul „culturii greco-biblice” comune a Europei, Biblia și Talmudul au nevoie de universalitatea discursului filosofic pentru a nu decădea la un simplu element de identitate a unei comunități rasiale sau naționale.

„Totul trebuie filozofat” se aplică inevitabil omului european, evreu sau neevreu, indiferent dacă religia este o parte a vieții sale sau nu. Cu toate acestea, această exprimare a mesajului biblic în greacă nu înseamnă deloc că, prin aceasta, devine, ceea ce îi lipsește, adică universalitate, ci, dimpotrivă, poate fi formulată filosofic, deoarece are o „universalitate înnăscută”. Monoteismul biblic este, prin definiție, universal.

„Monoteismul nu este o aritmetică a divinului. Este poate darul supranatural de a vedea, sub diferitele tradiții pe care fiecare le continuă, un om asemănător cu altul. Este o școală de străinătate și anti-rasism.” Această traducere greacă a Talmudului nu înseamnă nici măcar că relația dintre Atena și Ierusalim este dezechilibrată, adică că iudaismul are nevoie de elenism, dar nu și elenismul de iudaism.

„Uniqueness evreiască are nevoie să fie tradusă în greacă, pe care am învățat-o în Europa datorită asimilării. Avem o mare obligație de a formula în greacă principiile pe care Grecia le ignora. Unicitatea evreiască așteaptă filosofia sa.” din Prolegomenele lui Stavros Zouboulakis