Asemenea cu "Omul care și-a confundat soția cu o pălărie" și "Un antropolog pe Marte", în această carte, Oliver Sacks face o călătorie fascinantă într-o țară necunoscută a minunilor, precum și o reflecție provocatoare despre comunicare, biologie, adaptare și cultură.

În "Văzând voci", Sacks își îndreaptă atenția asupra problemei surzilor, iar rezultatul este o ilustrație din inimă a unei minorități care luptă pentru recunoaștere și respect - o minoritate cu propria sa cultură bogată și propriul său limbaj vizual, o modalitate uimitoare de comunicare care aruncă lumină asupra fundamentelor limbajului nu doar al surzilor, ci și al celor care aud.

"Văzând voci" este un "studiu excelent, dar și revelator".