A fost noapte când a sunat soneria la casa prim-ministrului. În pijamale și cu halatul, Metaxa a deschis ușa. Ambasadorul italian Gracci i-a oferit documentul, care cerea ca soldații italieni să treacă liber granițele greco-albaneze. El l-a privit în ochi și i-a răspuns „NU!”.

De dimineață, sirena a început să sune. Soldații și-au sărutat mamele. Le-au strâns tare în brațe. Știau că s-ar putea să nu le mai vadă vreodată. „La revedere și cu victorie!” strigau toți. Și ei au fost purtați de mulțime. S-au uitat înapoi, dar numai batistele albe, care fluturau, se zăreau de departe.