Volumul 2 al corespondenței dintre Marx și Engels, care este legat de scrierea și publicarea Capitalului, include scrisori care acoperă perioada de la 14 martie 1868 până la 28 iunie 1895, cu aproape o lună înainte de moartea lui Engels.

Conținutul acestor scrisori din această perioadă se concentrează pe probleme teoretice și practice care sunt direct sau indirect legate de volumul 2 și volumul 3 al Capitalului, care au fost publicate - după procesarea manuscriselor relevante ale lui Marx - de Engels în 1885 și 1894, respectiv.

De asemenea, o parte importantă a scrisorilor se referă și la pregătirea, traducerea și impactul publicațiilor volumului 1 al Capitalului în afara Germaniei, și anume în Rusia (1872), Franța (1872-1875), Italia (1886) și Anglia (1887), dar și la editarea următoarelor trei ediții germane ale volumului 1.

Prin intermediul scrisorilor, se evidențiază condițiile extrem de dificile de viață, sănătate și muncă în care Marx a scris Capitalul, iar în același timp se subliniază imensa susținere materială și intelectuală a lui Engels, fără de care această realizare nu ar fi ajuns la stadiul la care a ajuns.

După moartea lui Marx, Engels s-a transformat din al doilea violoncel - așa cum își caracteriza el însuși - lângă Marx în primul violoncel al marxismului internațional. În multe dintre scrisorile lui Engels scrise după moartea lui Marx se evidențiază efortul său disperat de a colecta, a clasifica și a procesa imensul volum de manuscrise lăsat în urmă de „Negru”.

Engels trebuia pe de o parte să ia o serie de decizii legate de valorificarea manuscriselor lăsate neterminate de Marx și, pe de altă parte, să-l reprezentaze pe Marx în discuțiile referitoare la opera sa teoretică economică, păzind esența gândirii sale, care de altfel s-a conturat în interacțiune directă cu el.

Ultima parte a volumului II constă într-un Apendix în care sunt incluse anumite extrase din ultimele testamente ale lui Engels, care sunt legate în principal de moștenirea manuscriselor (texte neterminate, scrisori, note pe margine etc.) atât ale sale, cât și ale lui Marx, care se aflau în mâinile sale în momentul morții sale.