Cu caracteristica sa sinceritate, Ion Butaru povestește despre ocupația sa predestinată – din cauza tradiției familiale – cu vinurile, acțiunile sale colective, inovațiile și conflictele care au marcat industria în Grecia de la perioada postbelică până în zilele noastre.

Descreie monstrul alcoolismului pe care a reușit să-l învingă și ajutorul pe care a avut ocazia să-l ofere altor dependenți. Pozițiile politice și aspectele controversate ale comportamentului său, care au împărțit discursul public, ies la iveală în narațiunea sa alături de fragmente din momente familiale intense și reflectă înțelepciunea populară, darul, contradicțiile și, în final, bilanțul vinificatorului, domnul Ion.

Sesiuni de recoltat de șaizeci de ani nu îi sunt suficiente. Narațiunea sa se încheie cu visul său neîmplinit, deocamdată.