Criza s-a manifestat prin integrarea profundă și absolută a tuturor partidelor într-un sistem unic, omogen și fără conflicte interne, care s-a realizat în principal după 2008, când Grecia a fost prinsă în menghina memorandumurilor.

Urmările acestei evoluții sunt multiple, dar toate se caracterizează printr-un element retrograd. Ruptura profundă între societatea politică și societatea civilă, înfrângerea istorică a mișcării muncitorești, regresul nefiind liber al instituțiilor statului, procesul continuu de conservatorism intelectual, descompunerea generală a țesutului social și, în final, fenomenul traumatic al retragerii democrației.