În centrul învățăturii lui Epictet se află obținerea fericirii. O condiție necesară este să știm care dintre lucruri depind de noi și care nu. Tot ce nu depinde de noi trebuie să știm că nu putem schimba și trebuie pur și simplu să tolerăm, deoarece este zadarnic să ne îngrijorăm pentru ele sau să luptăm împotriva lor.

Putem schimba doar acele lucruri care depind de noi și astfel putem să ne stăpânim pe noi înșine, pentru a atinge fericirea. Distincția pe care o face Epictet este deosebit de importantă. Dacă nu putem face această distincție, suntem condamnați să considerăm semnificative lucruri care, de fapt, sunt nesemnificative.

Pentru Epictet, este important să ne adaptăm la ceea ce se întâmplă în viața noastră și să nu considerăm lucrurile ca fiind rele sau bune, ci indiferente. Așadar, indiferente, fie că au un conținut pozitiv (sănătatea, viața, bogăția, prietenii, familia etc.) sau negativ (moartea, boala, sărăcia etc.), nu duc la atingerea fericirii, care este caracterizată prin apatie și liniște sufletească.

Înfruntând adversitățile vieții cu calm, fără a ne pierde liniștea interioară, putem reuși evaluând corect percepțiile pe care le avem despre lucruri.