De la momentul în care viața politică din Grecia a fost `skopizanizată` și în R.Macedonia `vucelicizată`, tradiționala `Problemă Macedoneană`, cândva cel mai dificil subiect la examenul academiilor diplomatice, a fost lăsată deoparte. Nu a fost uitată, ci pur și simplu a schimbat nivelul discuției și terminologia. Problema arzătoare de astăzi este fructul moștenirii bogate a Macedoniei antice, o chestiune strâns legată de denumirea finală a R.Macedoniei.

În esență, însă, cele mai recente evoluții nu reprezintă o inovație. Prin prezenta studiu se înțelege că negocierea termenilor și identităților a fost axa centrală a problemei Macedonene încă din secolul al XIX-lea. De asemenea, se înțelege că istoriografia problemei este parte a întregii probleme. În fiecare epocă, țările implicate, partidele sau diversele grupuri de presiune produceau propria bibliografie cu criterii naționale sau politice.

Stylusul era sabia lor, atunci când sabia se odihnea în teacă. Aceste oportunități sunt, de asemenea, mult mai evidente decât cerințele științifice. Evident, tot ce a fost scris despre Macedonia nu a servit exclusiv istoriei, dar acest lucru nu înseamnă că istoria Macedoniei reprezintă un impas istoric sau o afacere deja pierdută. Studiul atent al peisajului istoriografic, care se încearcă aici, reprezintă poate primul pas cel mai sigur pentru cercetători curajoși.

Așa cum arată acest studiu, negocierea termenilor și identităților și fructul moștenirii Macedoniei antice a fost axa centrală a problemei Macedonene încă din secolul al XIX-lea, iar istoriografia relevantă face parte din întreaga problemă. Aceasta nu înseamnă că istoria Macedoniei reprezintă un impas științific, ci că studiul atent al peisajului istoriografic constituie primul pas pentru o investigare curajoasă.

Punctul de plecare este constatarea că, deși din punct de vedere diplomatic problema Macedoneană nu este etern unitară, aceasta apare ca un obiectiv cognitiv aparent compact, datorită nesfârșitului raționament privind identitatea macedonenilor. Prin urmare, întrebarea istorică se deplasează de la căutarea `adevăratei` identități către identificarea factorilor care au întreținut această problemă timp de 150 de ani.

Asemenea sunt întârzierea istorică a organizării statale și a diplomației, indeterminarea geografică a teritoriului macedonean, absența unei piețe economice unificate, diviziunea culturală tensionată a muncii în regiune, constituirea forțată a statelor naționale balkanice moderne după tipare occidentale. Investigația acestor factori și a consecințelor lor stă la baza acestei cărți, care este însoțită de o bibliografie selectată și un cronologie a problemei Macedonene.