Prin termenul de proprietate bisericească se înțelege în prezenta lucrare bunul imobil în general –de natură urbană, agricolă, silvică și păduroasă– care aparține diferitelor instituții religioase publice sau private (mănăstiri, biserici, mitropolii, sihăstrii, locuri de pelerinaj), care compun Biserica Ortodoxă pe teritoriul grecesc.

Faptul că numărul lor depășește aproximativ zece mii explică și calitatea organismului bisericesc ca fiind al treilea cel mai mare actor al drepturilor reale, după Stat și Organismele de Autoguvernare Locală.

Problemele juridice extrem de complexe care apar din administrarea și gestionarea unei proprietăți imobiliare de această dimensiune, împreună cu regimul instituțional labirintic și uneori învechit care o guvernează, justifică numărul mare de litigii judiciare în fața instanțelor din toată țara și producția ulterioară a unei bogate și variate jurisprudențe.

În acest volum am adunat cele mai importante studii, avize și comentarii ale noastre asupra deciziilor judiciare care au fost făcute publice în reviste juridice, în special în ultima decadă, cu gândul că vor ajuta pe cei care se ocupă cu administrarea, gestionarea și protecția proprietății bisericești.