Cinemaul nu copiază viața, ci o regizează. Însă, oricât de bine s-ar ascunde cineva, din omisiuni și tăceri vinovate, între rânduri, din spatele paginii și din spatele imaginilor, în detalii nesemnificative se iese la iveală, fără ezitare și neapărat, amprenta.

Din nou, timpul va arăta. Poate că nici acesta. Poate că și artele au o anumită durată de viață, la fel ca ființele vii. Oricum ar fi, nu m-ar deranja ca viața mea și filmele mele să fie ca florile umile care răsar și dispar într-o absență minunată a scopurilor.

[Fragment din textul de pe coperta inversă a ediției]