Una dintre cele mai mature și mai importante lucrări ale lui Aristotel. Împreună cu "Politica", formează filosofia "despre umanitate" a filosofului din Stagira, care abordează teme legate de conviețuirea socială a oamenilor.

Subiectul acestei lucrări sunt acțiunile umane, comportamentul individului, prin intermediul căruia se ajunge la fericire. Într-o relație directă cu acțiunile se află virtutea, care este definită de Aristotel ca fiind o stare care are drept scop mijlocul (punctul dintre exces și insuficiență).

Obținerea virtuții nu este ușoară și presupune ca trăsături esențiale ale oamenilor și ale acțiunilor lor să fie cunoașterea precisă, alegerea și preferința, precum și stabilitatea.