Se clarifică, așadar, că limba este greaca, iar pontica este un dialect. Acest lucru înseamnă că regulile de bază (de gramatică, sintaxă etc.), rădăcinile cuvintelor se află în limbă (în greacă), iar dialectele prezintă anumite (puține sau multe) diferențieri lingvistice, fonetice, gramaticale, sintactice etc.

Dialectul vorbit de grecii care s-au stabilit pe țărmurile Mării Negre încă din antichitate era Ionic, dar, de-a lungul timpului, acesta a evoluat și s-a schimbat. A suferit multe alterări, astfel încât puține elemente ale vechii limbi ionice s-au păstrat. Oricum, în Dialectul Pontic s-au păstrat mult mai multe elemente ale vechii limbi grecești nu doar decât în oricare alt dialect, ci și față de limba greacă însăși (neogreaca).

[Fragment din textul prefaței]