Între 1830 și 1947, teritoriul grecesc s-a dezvoltat rapid, fără însă certitudini absolute. De obicei, granițele Greciei au fost stabilite cu succes și permanent, însă în alte dăți, acestea au fost trasate ocazional sau ineficient. Ele au fost întotdeauna corelate cu programul de omogenizare națională și de integrare națională, dar și cu aspirațiile geostrategice ale Puterilor. Ocupație, dominație, co-dominare formează schema complexă a genealogiei unei aventuri furtunoase și sângeroase care a străbătut teritoriul grecesc înainte de a lua forma pe care o cunoaștem astăzi.

Vigneta poștală, atât cea grecească cât și cea străină, reprezintă o dovadă și un mijloc de exercitare a puterii, ocupației sau dominației asupra teritoriului care a devenit - sau nu a devenit - grecesc. Un simbol și un mesaj puternic despre cine exercită controlul politic și instituțional asupra teritoriului, vignetă poștală, la fel ca și ștampila poștală, este asociată cu fiecare colțișor al teritoriului grecesc care s-a aflat cândva de o parte sau de alta a liniei de frontieră.