Confidențialitatea (privacy) ca problemă etică și socială a fost studiată îndelung de filosofi, oameni de știință sociali și juriști din întreaga lume. Abordarea clasică conduce la anul 1890 și la mențiunea judecătorilor S. Warren și L. Brandeis în SUA că confidențialitatea se referă la "...dreptul cetățenilor de a avea o viață privată neatinsă (the right of an individual to be let alone)".

Ulterior, protecția confidențialității a fost recunoscută ca un drept fundamental al omului în Declarația Drepturilor Omului a Națiunilor Unite, în Convenția Internațională asupra Drepturilor Civile, a fost inclusă în Drepturile Fundamentale ale cetățenilor Uniunii Europene și în mai multe alte documente și convenții internaționale.

Pe parcursul timpului, percepția clasică a confidențialității a fost îmbogățită semnificativ cu drepturi specifice, cum ar fi dreptul la viața privată, restricționarea accesibilității, controlul exclusiv al accesului în spațiul privat, minimizarea "intervențiilor", așteptarea confidențialității, dreptul la intimitate și dreptul la anonimat.

Între timp, dezvoltarea rapidă a informaticii și comunicațiilor și convergența acestora au dus la dezvoltarea de servicii electronice și alte servicii, menite să îmbunătățească viața cetățenilor, să faciliteze o comunicare mai ușoară și mai directă și schimbul de informații prin utilizarea Internetului, să valorifice Web-ul în domeniul comerțului electronic etc.

În acest domeniu, însă, descentralizarea procesării datelor și penetrarea rețelelor în aproape toate activitățile umane schimbă radical mediul în care sunt utilizate informațiile personale, astfel că se ridică probleme semnificative legate de protecția confidențialității în lumea digitală.

În acest volum colectiv sunt prezentate în mod cuprinzător, pentru prima dată în literatura grecească:

• Subiecte tehnologice destinate protecției confidențialității (de exemplu, tehnologii de îmbunătățire a confidențialității, tehnologii de protecție a confidențialității în medii de comunități digitale, în aplicații de utilizare RFID, măsuri tehnice pentru implementarea pseudonimizării și asigurarea anonimatului, mecanisme de protecție a confidențialității în rețele de comunicații wireless și mobile, rețele de generație a patra și rețele wireless de senzori, tehnologii de protecție a confidențialității în sisteme distribuite de extragere a datelor, subiecte tehnice de protecție a confidențialității în medii de vot electronic, modele matematice de calculare a costului protecției confidențialității etc.)
• Probleme legale care apar în lumea digitală (de exemplu, protecția confidențialității în rețele sociale, confidențialitate și utilizarea aplicațiilor RFID, confidențialitate în medii de guvernanță electronică, în aplicații de sisteme informaționale medicale, protecția intimității în comunicațiile electronice, dreptul proprietății intelectuale și protecția datelor personale, asigurarea legală a intimității în comunicațiile mobile etc.)