O echipă de ciobani sezonieri din Ilia, la mijlocul secolului al XIX-lea, după ce au abandonat colibele lor improvizate și au construit satul Χάβαρι, fără ezitare, s-au îngrijit de "acoperișul cunoașterii" pentru copiii lor, prin înființarea și funcționarea primul Școala Primară Particulară într-o clădire proprie în 1890.

Începutul a fost făcut, iar educația locală a continuat să se dezvolte funcțional și în infrastructuri, coordonată cu reformele naționale și susținută de viziunile și acțiunile tinerilor, în venele cărora curge binecuvântatul ADN ancestral, ultima realizare fiind revendicarea și construirea unui clădiri moderne de Liceu în 1997.

Intuiția timpurie și credința fermă a primilor coloniști și a descendenților acestora în valoarea cunoașterii și, prin extensie, a educației, au scos în evidență un potențial uman spiritual semnificativ, din care au ieșit personalități emblematice, capabile să servească drept exemplu tinerilor — și nu doar acestora — cu parfumul vieții virtuoase și al moralității lor, cu orientarea către cunoaștere, cu dragostea neegoistă pentru aproapele și cu neîncetata lor rezistență la privările și încercările imprevizibile ale vieții.

Această carte se adresează celor care se preocupe, în mijlocul globalizării, de soarta micilor comunități locale și regionale.