Dacă Spiritul pământului este un fel de dans macabru al cadavrelor semănate de Lulu, Cutia Pandorei prezintă căderea inevitabilă a eroinei, care o înalță la rangul de personaj tragic de teatru.

Forțând-o să meargă împotriva naturii sale, își croiește drumul spre distrugere; prostituția, un fenomen al unei sexualități sociale și nu naturale, reprezintă exact opusul ființei ei și o conduce spre ruină.

Cutia Pandorei începe cu eliberarea lui Lulu, realizată de sclavii ei sexuali fideli, în frunte cu contesa Gesvitch, o lesbică care o urmărește ca o umbră sau ca diavolul. Se încheie cu Lulu ucisă de Jack.

Atât Spiritul pământului, cât și Cutia Pandorei dezvăluie respingerea naturalismului, în favoarea expresionismului care face personajele de teatru să fie mai mult tipuri decât individualități; Lulu nu există decât ca un imbold al dorinței sale sexuale.

Nu este un organism uman, nu are nicio individualitate, nu are un nume în registrul stării civile, există doar în privirea altora și prin numele pe care i-l dau aceștia.

Nu face rău în mod conștient. Nu vrea să creeze victime - victimele cedează de la sine.