Filosofia a fost întotdeauna un mod de viață pentru oamenii care au vrut și vor să învingă ignoranța. Acest lucru este evidențiat și de însăși cuvântul filosofie, dragoste pentru înțelepciune, atribuit lui Pitagora.

Filosofia ne deschide noi căi și caută răspunsuri la întrebări care probabil depășesc capacitățile cognitive umane, ajutând la explorarea limitelor gândirii umane. Nu ar fi greșit să spunem că filosofia este gândirea asupra propriei gândiri și a posibilităților acesteia.

Gândirea filosofică este investigarea întrebărilor profunde despre relația omului cu lumea și locul său în aceasta. Filosofia nu se mulțumește să analizeze realitatea lumii, ci formulează propuneri pentru schimbarea ei. Filozofii nu se limitează să explice cum stau lucrurile, ci avansează și propuneri concrete despre cum ar putea fi acestea. De-a lungul timpului întâlnim mulți filosofi și școli filosofice, care prin opere nemuritoare și un mod de viață corespunzător acestora – de exemplu Aristotel, Socrate, Platon, Epicur și mulți alții – au oferit răspunsuri la întrebări veșnice ale omului legate de sine, Dumnezeu, Univers. Cine sunt, unde mă aflu și unde mă îndrept, este o întrebare triplă care a preocupat mereu omul. Ce reguli determină relația mea cu ceilalți oameni?

Filosofia este mama științelor! Din ea au izvorât și încă izvorăsc științe specializate. Hipocrate nu a fost doctor, a fost filosof. Totuși, este considerat părintele medicinei. Același lucru este valabil și pentru Democrit în ceea ce privește fizica, Pitagora în ceea ce privește muzica și algebra, sofistii în ceea ce privește dreptul și mulți alții.

Citim filosofie pentru a descoperi cum ne putem valorifica talentele, să ne atingem obiectivele și să trăim fericirea. Folosim conceptele și metodele care ni se potrivesc, cu scopul de a ne îmbunătăți și întări pe noi înșine.

Seria „Introducere în Filosofie” ne va ajuta să facem prima cunoaștere cu filosofia, să învățăm conținutul ei, problemele sale și mijloacele pe care le folosește pentru a le rezolva.

Seria „Introducere în Filosofie”, care include textul antic, traducerea în limba română modernă și comentariile, este formată din 8 volume. Mai exact, include:

• Platon, Phaidon Despre suflet: Dialogul „Despre suflet” al lui Platon. Ultimele momente ale lui Socrate și atitudinea sa senină puțin înainte de moarte. Discuția și argumentele despre nemurirea sufletului.
• Aristotel Politica 1 (A,B): Opiniile lui Aristotel despre viața politică, caracterul și organizarea acesteia, structurate teoretic și pe baza experienței istorice. Definiția și structura statului, constituția sa din punct de vedere istoric. Omul ca „animal politic”. Relația dintre comunitatea familială și cea politică. Poziția femeilor, copiilor, sclavilor. Statul ideal. Opiniile lui Platon, Faleas, Hippodamus. Regimurile Spartei, Cretei, Cartaginei. Legiuitorii trecutului.
• Aristotel Politica 2 (C-E): Conceptul de oraș și cetățean. Tipuri de regimuri politice. Democrație, oligarhie, monarhie. Tipuri de monarhie. Regimuri dominante și formele lor deviante. Despre regimul politic cel mai bun. Patologia regimurilor politice. Cauzele și formele manifestării atitudinilor în diferite regimuri.
• Aristotel Politica 3 (Z-Θ): Organizarea optimă a democrației și oligarhiei pentru protecția lor. Descrierea regimului politic ideal. Principiile fundamentale și scopurile educației în statul ideal. Educația tinerilor. Gimnastica și muzica.
• Credințe principale, Scrisori, Fragmente, Cartea a 10-a a lui Diogene Laertios Epicur
• Dion 2 (Cunoașterea filosofiei cinice): În volumul 2 este inclus discursul euboic al lui Dion, unul dintre cele mai remarcabile exemple ale artei discursului din acea epocă. Acest discurs este deosebit de interesant, deoarece descrie în mod viu viața idilică a oamenilor din mediul rural, evidențiind totodată multe fenomene de decădere socială, morală și chiar politică care păreau să afecteze Imperiul Roman din acea perioadă și probabil au contribuit la slăbirea sa treptată. În același volum sunt incluse și unele discursuri în formă dialogală, în care interlocutor este Diogene Cinin, iluminând astfel cu o rară și unică imediată învățătura și măreția spiritului marelui filosof.
• Xenofon Memorii 1 (A-B): Lucrare (cea mai bună a lui Xenofon) scrisă la șase ani după moartea lui Socrate, ca răspuns la acuzațiile aduse marelui filosof. Demontarea acuzațiilor împotriva lui Socrate. Amintiri din discuțiile și învățătura filosofului.
• Xenofon Memorii 2 (C-D): Dialoguri. Referințe scurte la opiniile lui Socrate despre diverse subiecte. Caracterul și virtuțile lui Socrate.