Fiecare text al Elefantului, fiecare articol și fiecare comentariu al său despre politică, societate, istorie și cultură, constituia o mică, dar îndrăzneață răsturnare, o contestare a ceea ce este evident și a ceea ce este acceptat comun, în favoarea unei noi gândiri neșlefuite și, prin urmare, eliberatoare, pentru că „evidentele nu sunt chiar așa cum apar în fața noastră”.

Era de fiecare dată ca și cum ar spune (de multe ori chiar spunea) că există și alte moduri de a vedea lucrurile, din cel mai simplu motiv că, deoarece au fost create de oameni, oamenii din nou pot, dacă doresc, să le schimbe. De aceea, cele mai multe dintre scrierile sale sunt încă proaspete, ca și cum ar fi fost tăiate de curentul actualității; păstrează și transmit către noi prospețimea neîntâmplată, a realului în plin proces de naștere: ar fi putut fi și altfel.