«Cartea de față examinează critic transformările majore (mai exact, tectonice) și tendințele dominante de pe piața muncii din ultimii ani, punând accent pe explorarea fenomenului precarității muncii și a relației acesteia cu vulnerabilitatea socială a noii generații, în Europa și Grecia de astăzi. De asemenea, se analizează impactul pandemiei asupra celor menționate anterior și provocările pentru rețeaua politicilor publice. Focalizarea este pe cazul grec.
Cartea se bazează pe principalele constatări (pe care le actualizează și le analizează extensiv) ale Proiectului de Cercetare intitulat „Muncă Precară și Noua Generație în Grecia de astăzi”. Acest Proiect de Cercetare (cu cod O.P.S MIS 5048510) a fost realizat de un grup de cercetare de la KEPE, Departamentul de Științe Politice al Universității din Creta. A fost cofinanțat de Grecia și Uniunea Europeană (Fondul Social European), prin Programul Operațional „Dezvoltarea Capitalului Uman, Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții”…
Din cercetarea noastră triangulată, reiese că extinderea excepțională (cantitativă și calitativă) a formelor precare de ocupare a forței de muncă duce la o „normalitate” a muncii nou create, care este (adesea) forțată, cu (nu rare) încălcări ale drepturilor muncii tinerilor angajați precar și, în consecință, cu serioase efecte atât asupra parcursului lor de viață, cât și asupra relațiilor de muncă, finalizându-se astfel într-o reconstrucție evolutivă a “moralității muncii”…». din Nota introductivă a Autorilor
«Constatări bogate și extrem de revelatoare despre Piața Muncii, Munca Precară și relația acesteia cu Vulnerabilitatea Socială din cartea de față se bazează pe utilizarea exemplară a combinației de metodologie calitativă și cantitativă… Astfel, autorii corelează date statistice și asocierile cu procesele micro care încadrează înțelesurile lor subiective…
Prezenta Cartea acoperă o lacună importantă în literatura grecă, dezvăluind dimensiunile precarității în realitatea greacă în comparație cu ceea ce se întâmplă în spațiul european, evidențiind efectele pandemiei asupra pieței muncii și contribuind semnificativ la cunoașterea noastră „de la baza” despre munca precară, în special pentru un segment important al forței de muncă, tinerii. De asemenea, propune recomandări politice, care interpretează exact nevoia reală a subiecților în ceea ce privește aplicarea acestora.
Prin urmare, transformă cerința într-un concept-cheie pentru abordarea sa multidimensională și cuprinzătoare. Totuși, ajunge și la concluzia subînțeles-optimistă că subiecții nu sunt receptori pasivi ai unui mecanism ierarhic invizibil. Astfel, „gradul de disperare” devine perceput ca negociere, consimțământ călduț, opoziție latentă, ostilitate evidentă, negociere conștientă și manevră intenționată a posibilităților disponibile pentru îmbunătățirea condițiilor existenței lor sociale sau, altfel spus, ca un “grad” de putere al celor lipsiți de putere».
dintre Prefața Profesorului Mănoiu Spyridakis
