Pot exista societăți socialiste viabile? Contravin ele, poate, naturii egoiste a omului? În carte se analizează procesul apariției proprietății ca o negare a comunității arhaice, contradicțiile societăților de clasă și în special ale capitalismului, rolul naturii umane în devenirea istorică.

Se investighează caracterul naturii umane, bazându-se în principal pe datele neuroștiinței și psihologiei. Concluzia este că omul este o ființă socială din punct de vedere genetic, că nu există o natură umană egoistă neschimbată, și, prin urmare, nu există un obstacol antropologic pentru socialism.

În cele din urmă, se conturează dificultățile trecerii la socialism și se fundamentează posibilitatea unui comunism finit. Istoria, conform marxismului, este un domeniu deschis de posibilități și, conform lui Marx și Engels, o condiție pentru supraviețuirea umanității este întoarcerea la comunitatea arhaică, la un nivel superior, științific și tehnologic.

[Fragment din textul de pe coperta din spate a ediției]